EcaterinaS.Natural.HandMade.MyForum.ro

Cautatorul · Trimis: 07/11/2006 15:43 Titlul subiectului: Vitamine folositoare

Articol preluat de pe www.sfatulmedicului.ro
Betacarotenul (provitamina A - precursorul vitaminei A) ajunge in organism prin aport nutritiv si este transformat de ficat in vitamina A, in functie de necesitati. Vitamina A ajută la profilaxia si ameliorarea tulburarilor de vedere, creste rezistenta organismului fata de infectiile cailor respiratorii si este un factor important in mentinerea sanatatii pielii, parului, danturii si gingiilor. De asemenea, participa si la biosinteza imunoglobulinelor, stimuleaza activitatea sistemului imunitar, previne si amelioreaza depigmentarile cauzate de bolile ficatului sau de batranete. Betacarotenul protejeaza mucoasa nazala, bucala, faringiana, laringiana, traheala si pulmonara, fiind un adjuvant eficace in tratamentul infectiilor respiratorii, emfizemului pulmonar si hipertiroidismului. Vitamina A accelereaza creșterea fizica si creste rezistenta sistemului osos. Betacarotenul are rol si in profilaxia cancerului. Efectul profilatic al betacarotenului in bolile maligne se bazeaza pe transformarea metabolitilor cancerigieni formati in organism sau a substantelor cancerigiene ajunse in organism din mediul exterior, in substante mai putin nocive si mai solubile, deci mai usor de eliminat. Betacarotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardic.
Rezultatele unei cercetari efectuate in Statele Unite ale Americii, pe o perioada de 10 ani, au demonstrat ca bolile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul barbatilor care au consumat sistematic betacaroten, in comparatie cu subiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta substanta. In Lin Xian, regiune montana a Chinei, incidenta cancerului gastric si esofagian este cea mai mare din lume. Savantii chinezi si americani, in cadrul unor cercetari comune efectuate in aceasta zona geografica, au administrat in doze zilnice, unor persoane sanatoase, cu varsta cuprinsa intre 40 si 69 de ani, diferite combinatii de vitamine A, B, C si E si de substante minerale. La cei care au primit deopotriva vitamina A si zinc, numarul imbolnavirilor de cancer gastric a scazut cu doua treimi, in timp ce la celelalte grupe nu s-au constatat diferente semnificative. Vitamina A se gaseste in fructe si legume, iar doza zilnica recomandata este de 600 micrograme.
Vitamina A restrânge riscul aparitiei cancerului, prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce justifica folosirea sa in profilaxia bolilor maligne. Zincul regleaza circuitul vitaminei A in celule. Betacarotenul se gaseste in toate plantele verzi, dar sursele cele mai valoroase sunt: ficatul, laptele, morcovii, spanacul si varza creata, dintre zarzavaturi, si pepenii galbeni, piersicile si caisele, dintre fructe. S-a observat ca la japonezii si norvegienii care consuma, prin traditie, alimente cu un continut bogat in betacaroten, incidenta imbolnavirilor de cancer pulmonar, de colon, de prostata, de col uterin este mult mai scazuta. In cele mai numeroase cazuri, alimentele consumate contin si substante poluante, nefiind ideale ca sursa de vitamine. In morcovi, de exemplu, se gasesc adesea cantitati mai mari de cadmiu si nitrati decat de betacaroten, exceptie facand doar plantele cultivate dupa metode ecologice. Din motivele mentionate mai sus, este util un aport de betacaroten pur din suplimente alimentare.

Vitamina C (acidul ascorbic)

Este, probabil, cea mai cunoscuta in lume. Creste indicele opsonocitofagic, crescand rezistenta organismului la infectii (de la simple raceli pana la infectii streptococice grave).
Acidul ascorbic impreuna cu acidul dehidroascorbic formeaza sistem redox, intervenind intr-o serie de reactii de oxidare si in alte procese metabolice. Acidul ascorbic transfera electronii la enzime ale caror activitate necesita ioni metalici in forma redusa. Are rol in tisularitate, in vindecarea plagilor (procesul de cicatrizare).
Vitamina C este necesara in metabolismul calciului si a altor minerale. Are un concluzie antioxidant dominant fiind "scavenger" al radicalului liber O2 si derivatii lui in exces. Activeaza acidul folic.
Stimuleaza axa endocrina centrala, previne uzura celulara, protejeaza arterele impotriva depunerii placutelor de aterom, fortifica musculatura si tesutul conjunctiv, mentine activitatea anumitor enzime, incetineste procesul de inbatranire. Participa la sinteza hormonilor glandelor suprarenale. Favorizeaza absorbtia fierului la nivelul tubului digestiv. In general aportul alimentar nu asigura necesarul de vitamina C care este de 1 mg pentru fiecare kilogram-corp, iar la fumatori necesarul de vitamina C este mult crescut. Impreuna cu vitamina C, bioflavonoidele mentin integritatea structurii interne a capilarelor. Participa la sinteza acizilor biliari, scad colesterolemia si prin efectul reducator, previn formarea cataractei.
Vitamina C face parte din grupa vitaminelor hidrosolubile si din aceasta cauza, in cazul unei solicitari fizice excesive, se elimina in cantitati mari din organism. Din fericire, cercetarile recente au descoperit preparatele cu absorbtie lenta datorita carora vitamina C poate fi prezenta permanent in organism si isi va exercita efectul benefic pe o durata mare de timp.
Vitamina C a fost descoperita de catre savantul maghiar Albert. El a fost primul care a reusit sa extraga din ardei vitamina C si pentru aceasta descoperire a fost distins cu Premiul Nobel. Astazi se pot procura usor si in tara noastra produsele cu vitamina C obtinute din surse naturale.
Vitamina C se gaseste atat in zarzavaturi cat si in citrice, sursele normale principale constituindu-le macesele si coacazele in care se gaseste impreuna cu asa-numitele flavonide care înmulțesc efectele acidului asboric.
Deficitul de vitamina C conduce la aparitia scorbutului. Acidul ascorbic administrat in mod sustinut simuleaza sistemul imunitar si creste rezistenta organismului fata de bolile infecto-contagioase. Participa la activarea multor sisteme enzimatice si are un rol important in respiratia celulara. Accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor corticosuprarenalieni. Are consecință antistres, faciliteaza absorbtia fierului si impreuna cu acidul folic si vitamina B12 stimuleaza maturarea globulelor rosii. Scade colesterolul sangvin si protejeaza organismul fata de substantele cancerigene. Creste si mentine randamentul fizic. In timpul suprasolicitarilor fizice creste necesarul de vitamina C si din aceasta cauza se recomanda sportivilor un consum crescut inainte de competitii. La fel ca majoritatea vitaminelor, vitamina C se descompune usor si este sensibila la lumina, caldura si vapori de apa. La depozitarea vitaminei C trebuie sa avem in vedere toate acestea.
Preparatele moderne de vitamina C contin si bioflavonoide. Aceste substante sunt denumite uneori vitamina P, insa nu sunt vitamine propriu-zise. Bioflavonoidele favorizeaza absorbtia vitaminei C, fiind preferata, astfel, adminitrarea lor concomitena.
Organismul uman nu este capabil sa bionsintetizeze bioflavonoide si, din acest motiv, astea sunt furnizate organismului doar prin aport alimentar. Aceasta grupa de substante este frecvent utilizata in accidentele sportive, pentru că ponderează durerea, atenueaza efectele loviturilor, are urmare hemostatic si amelioreaza simptomatologia hipocalcemiei.
In preparatele de vitamina C din extracte naturale, acidul ascorbic se gaseste sub forma de poliascorbat, care are un efect prelungit fata de cel al acidului ascorbic rudimentar obtinut pe cale sintetica.

Vitamina D (calciferol)

Intervine in metabolismul fosfocalcic stimuland absorbtia intestinala a calciului si implicit a fosforului. In exces mobilizeaza calciul din oase, eliminandu-l sau depunandu-l fie sub forma de calculi biliari sau renali, fie anarhic.
Vitamina D este produsa de organism in debutantul rand sub actiunea soarelui, ultravioletele determinand “fabricarea” ei in piele. Calciferolul contribuie la utilizarea optima de catre organism a calciului si a fosforului, elemente indispensabile pentru metabolismul oaselor si dintilor sanatosi, cat si a echilibrului fosfocalcic. Potenteaza asimilarea vitaminei A. Persoanele care nu sunt expuse suficient la soare mai ales persoanele care locuiesc la altitudini extrem de nordice sau sudice au necesitate de supliment de vitamina D.
Administrarea de medicamente anticonvulsivante (fenobarbital pentru epilepsie) trebuie insotita de o doza suplimentara de calciferol. Lipsa vitaminei D favorizeaza rahitism, carii severe si osteoporoza.

Vitamina E (tocoferol)

Protejeaza de oxidare acizii grasi nesaturati, vitamina A si carotenoidele, intervine in metabolismul acizilor nucleici. Functioneaza in organism ca antioxidant. Deficitul vitaminic, rar la om, poate aparea in sindroame de malabsorbtie dezvoltand simptome neurologice care au fost puse pe seama absorbtiei insuficiente de vitamina E. De asemenea, la copii hraniti numai cu lapte de vaca (acesta contine insuficient tocoferol) pot aparea fenomene de iritabilitate, edeme si anemie hemolitica. Unele cercetari pun in evidenta faptul ca vitamina E ar fi responsabila de unele tulburari in procesul de reproducere.
_________________
Domnul Sburlea!