Floarea-Soarelui
Administrator
Data inscrierii: 15/Oct/2006
Mesaje: 6
|
 Trimis: 15/02/2010 21:33 Titlul subiectului: Tratamente naturiste pentru hipotensiune arterială |
 |
|
FUMARIŢA
Fumaria officinalis
Fam. Papaveraceea.
Denumiri populare: corcodan, fierea pământului, fumatul pământului, guşa porumbelului, iarbă de curcă, iarba fumului, săftărea.
În tradiţia populară: se folosea la boli de epidermă (bube dulci, pecingine, etc), de stomac şi de splină. Cu decoctul se trata gingivita, clătindu-se gura cu ceai, ţinându-se în gură, iar ceaiul se lua pentru curăţirea sângelui. Fiartă în lapte se întrebuinţa la boli de dinţi, iar în apă pentru “cel perit”.
Compoziţie chimică: planta conţine acid fumaric, alcaloizii, (protopină, criptopină, coridalină) derivaţi fenantenici (bulbocapsină, dicentrină) tanin, rezine, mucilagii, substanţe amare, săruri minerale.
Acţiune farmacologică: astringentă, antiinflamatorie, cicatrizantă.
Preparare:
-Din 2 linguriţe de plantă se măcinată se vor pune la 250 ml apă clocotită. Se acopere pentru 15 minute mai târziu care se strecoară. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: acnee, renale, afecţiuni buco-faringiene, afte, alergii digestive, amenoree, anemie, ateroscleroză, artrită, astenie, colici biliare, constipaţie, dischinezie biliară, febră, gingivite, herpes, hipotensiune arterială, infecţii cronice ale pielii, oligurie, stomatite, urticarie.
COACĂZ ROŞU
Ribes rubrum
Fam Saxifragaceae
În tradiţia populară: coacăzele se folosesc pentru compoturi, dulceaţă, siropuri, marmeladă, prăjituri. Se mai punea la fermentat şi se prepara un vin tonic.
Compoziţie chimică: apă 88-93%, protide, acizii malic, citric, tartric 2%, hidraţi de carbon, substanţe minerale sub configurație de săruri care pot fi influenţate de sol, natriu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP.
Proprietăţi: coacăzele consumate înainte de masă sunt tonice (aperitive) iar dacă se vor consuma ulterior mese sunt stomahice, lucru ce le determină să fie extrem de utile în atonii gastrice. Se mai remarcă şi ca laxative dar şi ca remineralizante. De întocmai pot cauzează diureză cu multă eliminare de acid uric, ceea ce la face destul de utile în gută, litiaze urice şi boli reumatismale sau chiar cardiace şi renale, sau în toate cazurile în care s-a acumulat o cantitate prea mare de toxine în organism. Sunt utile în inflamaţiile urinare tocmai pentru că favorizează diureza dar şi datorită faptului că au un principiu activ care poate să distrugă o înșiruire de bacterii. Prin diureza care o produc pot să ajute la dezintoxicare lucru nespus de util în artroze, reumatism, gută, etc.
Mai pot de asemenea să stimuleze funcţia hepatică. De asemenea se poate sub formă de vin să ajute la ridicarea tensiuni arteriale.
Se pot consuma fructe crude în absolut orice cantitate. Este deosebit de bine însă să se facă o cură de minimum 20 de zile. Cei care au greutate mai mare pot să consume cantităţi de până la 300-500 g o dată şi pot să facă acest lucru de 3 ori pe zi. În cantităţi mai mici este remineralizant, tonic.
Suc de fructe se poate consuma câte 20-50 ml o dată şi se poate face acest lucru de 3-4 ori pe zi în cure de lungă durată.
Jeleu de coacăze -(posedă aceleaşi virtuţi cu sucul); stoarcem sucul coacăzelor şi îl punem la foc domol, împreună cu zahărul (în greutate egală) După ce începe să fiarbă se curăţă spuma din 5 în 5 minute. Îl punem în vase, îndată ce devine suficient de consistent. Amestecăm jeleul adăugând 100 g de zmeură la 1 kg de coacăze roşii.
Vin. La 1 kg de fructe se pune 1,5 kg de zahăr şi 5 litri de apă fiartă şi răcită. Se mai poate adăuga 20 g de drojdie de bere ca să se grăbească fermentaţia. Se va pune pentru fermentare un dop prin care este trecut un furtun de cauciuc care la un punct final i se va ataşa un borcan cu apă. În borcan se va urmării când s-a terminat fermentaţia (5-6 săptămâni) şi se ia de pe drojdie cu susținerea unui furtun de cauciuc. Se va pune într-un vas până sus umplut şi pus dop. Se lasă 30 zile pentru o nouă depunere cu dop ermetic închis. Se desface pe urmă 30 zile şi se trage cu grijă în sticle care se închid ermetic cu dopuri care se vor parafina sau se va pune ceară de albine topită la dop.
Fructelor rămase se vor adăuga încă o dată zahăr şi apă şi se vor pune din nou la fermentat. Se va obţine un vin de masă care spre deosebire de întâiul nu mai este medicinal ci un vin care se poate consuma ca vin de masă.
Din drojdii prin distilare se obţine ţuică.
-Praf de fructe uscate- se poate lua câte un vârf de cuţit de 3 ori pe zi. Se ţine sub limbă pentru 10 minute, după care se înghite cu puţină apă.
Se foloseşte mult şi la prepararea de compoturi, siropuri, dulceţuri, gemuri, etc, mult apreciate nu numai de către gospodine ci şi de copii care le consumă cu plăcere.
Se pot utiliza la următoarele afecţiuni: afecţiunile inimii, anorexie, artritism, astenie, atonii biliare şi vezicale (inclusiv digestive la indiferent ce nivel), avitaminoze, ciroză hepatică, convalescenţă, dermatoze, (prin diureză), dischinezie biliară, hidropizie, hipotensiune arterială, indigestii, inflamaţiile căilor urinare, litiaze, obezitate, reumatism, slăbiciune (se poate da şi vin), tulburări hepatice şi splenice.
Dacă doriţi să slăbiţi şi aţi încercat variate preparate fără urmare încercaţi şi o cură cu aceste fructe foarte atrăgătoare la gust şi poate veţi obţine rezultatele dorite.
_________________
Ziduri, ploi, ani... |
|
