EcaterinaS.Natural.HandMade.MyForum.ro

ANDREYUTA · Primii pasi Data inscrierii: 20/Oct/2006 Mesaje: 42

AM TREBUINță DE UN SUFLET .NU STIU CE SA MAI APLIC ,CA SA FIE BINE.AM INTALNIT TOT FELUL DE PERSOANE ,DAR NIMIC NU SE LIPESTE .EU SUNT DE FEL MAI ROMANTICA,I-MI PLACE CA EX:ACUM DE SARBATORI SA FACEM POMUL IMPREUNA ASCULTAND COLINDE ,SA STAM SI SA VORBIM DESPRE ORICE,SA NE INTELEGEM UNUL PE CELALALT ,SA FIM SINCERI ,SA NE AJUTAM ,INTR-UN CUVANT,SA FACEM TOTUL IMPREUNA;DAR CRED CA CER PREA MULT ,PT CA NU AM GASIT ASA CEVA .SINCER ,M-AM SATURAT SA MAI CAUT.AM AVUT PARTE NUMAI DE CIUDATI.CE MA SFATUITI SA FAC?VA MULTUMESC. :-)

_________________
CU RESPECT ANDREYUTA

valibvb09 · Trimis: 06/01/2007 11:48 Titlul subiectului:

In inițialul rand te sfatuiesc sa nu te descurajezi. Cred ca majoritatea oamenilor trec printr-o perioada asemanatoare. cu cat te descurajezi mai tare, cu atat iti va fi mai greu sa gasesti ceea ce cauti. Nu intra in panica pentru ca daca faci asta va intervenii autosugestia si vei incepe urmatoarea relatie cam asa: "Ah, sigur nu e ok nici asta, sigur voi fi din nou dezamagita". Nu, lasa-l sa-ti arate de ce e in situație si apoi trage concluziile. Si inca ceva, daca-ti intiparesti in minte un "portret robot" va fi si mai greu. Nimeni nu e magistral asa cum nimeni nu e exact asa cum vrei tu. Adica in viata trebuie sa facem si compromisuri chiar si cand vine vorba de dragoste si relatia de cuplu.
"SA FACEM TOTUL IMPREUNA"? Chiar totul nu se poate, indiferent ce om are necesitate de intimitate, de chiestii pe care sa le faca si sa se simta cat de cat independent (chiar si tu, sunt convins) si asta mai ales barbatii (un pescuit, un meci de fotbal la care sa nu se simta urmarit, chiar si o bere <doar> cu prietenii). De ce nu incerci ceva de genul: "Ok, nu facem chiar totul impreuna, dar e sincer; nu i-a convenit ca l-am pus sa faca bradul impreuna cu mine, dar macar a facut-o si i-a placut macar discutia; nu e chiar romanticul intruchipat, dar ma intelege si ma iubeste ... si chiar are momentele lui chiar daca nu exact cum mi-am inchipuit eu"?
Ce zici? Astept sa vad ce raspunzi :hmmm:

ANDREYUTA · Primii pasi Data inscrierii: 20/Oct/2006 Mesaje: 42

MULTUMESC PT RASPUNS.DA AI DREPTATE NU CER CHIAR TOTUL IMPREUNA SI E OK DACA AR IESI CU BAIETII LA O BERE,DAR SA NU FACA UN OBICEI DIN ASTA ,IAR PE MINE SA MA LASE IN CASA SA MA PLICTISESC,NU SUNT ABSURDA SI NICI EXAGERATA ,DAR VREAU PE CINEVA CU CARE PE VIITOR SA POT INTEMEIA O FAMILIE,SA MA SIMT PROTEJATA DE ACEA PERSOANA ,SA FIE VIGILENT CU MINE,SUNT MULTE.....ETC.POATE AI SA SPUI CA VREAU PERFECTIUNE ,DAR NU E ASA , VREAU SA AIBA OCHI DOAR PT. MINE.SUNT EGOISTA?
_________________
CU RESPECT ANDREYUTA

valibvb09 · Trimis: 07/01/2007 10:53 Titlul subiectului:

Da, cred ca esti putin egoista ;-)

.
Nu crezi ca ar fi mai bine daca ar avea (doar) ochi si pentru altele, dar restul (inima, dragoste ...) doar pentru tine? Adica ... indiferent ce om se uita si la capra vecinului, dar atata timp cat nu sare gardul sa-i guste si laptele eu zic ca e ok.
Eu sunt optimist si cred ca ai sa reusesti sa ai pe cineva alaturi, doar trebuie sa ai rabdare. Fiecare om are momentul lui (scanteia aia ...).
Mai vorbim.

P.S: Barbatii se nasc cu obiceiul de a iesii cu amicii :-P

, poate o data te lasa singura acasa, apoi la urmatoare intalnire te ia si pe tine ... apoi din nou ... ;-)

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

De ce se indragostesc oamenii?

În afara de atractia fizica, multi oameni se indragostesc de persoane cu care impartasesc aceleasi interese. Dar ceea ce-i framanta pe specialisti este intrebarea: oamenii se indragostesc numai de anumite persoane?

În anumite relatii, argumentele par intotdeauna a fi unilaterale, unul dintre parteneri se manifesta zgomotos, in timp ce celalalt calmeaza furtuna. Este posibil ca ambii sa aiba dificultăți in a-si exprima sentimentele, dar impreuna sunt capabili sa se asigure unul pe celalalt ca astea pot fi tinute sub control.

Potrivirea inconstienta.

Fiecare persoana are un anumit tipar psihologic, propriile experiente de viata si un bagaj de cunostinte acumulate in urma trairii acestor experiente. Acest bagaj contine informatii despre ceea ce inseamna temeri si anxietati in ceea ce priveste cuplul, mecanisme de controlare a sentimentelor si mecanisme de aparare. O persoana este atrasa in general de o alta al carei tipar psihologic este complementar celui propriu.

Partenerul ideal trebuie sa aiba o experienta de viata bogata

Partenerul desăvârșit este acela care s-a confruntat in viata cu nereguli similare, dar care si-a dezvoltat alte mecanisme de a le rezolva. Se pare ca jumatatea ideala reprezinta sansa unui om de a ajunge implinit din punct de vedere psihologic. Desi fiecare noua relatie este unica, psihologii au scos la iveala faptul ca exista cateva tipuri comune de potriviri inconstiente.

Parinte si copil.

Acest tip de cuplu impartaseste probleme de dependenta si incredere. Unul dintre parteneri rezolva problemele adoptand un comportament copilaresc. Credinta ascunsa a “copilului” e ca daca se simte nesigur si are anumite nevoi, iubitul “parinte” se va ingriji de rezolvarea problemelor. Preluand rolul unui parinte, partenerul isi neaga propria nevoie de dependenta.

Stapan si sclav.

Acest cuplu are probleme de autoritate si control. Unul dintre parteneri se simte nesigur in momentul in care se vede pus in situatia de subordonat, si de aceea preia rolul de stapan. Celalalt, care de obicei are probleme cu responsabilitatea, adopta rolul de sclav .

Distantul si vanatorul.

Ambii parteneri au probleme cu intimitatea, dar si-au gasit jumatatea potrivita.
Conform unei intelegeri tacite, unul dintre cei doi vaneaza mereu mai multa intimitate, in timp ce celalalt fuge de intimitate.

Cainele si pisica.

La suprafata, partenerii par ca nu ar fi trebuit niciodata sa se intalneasca. Se cearta mereu, pe orice gen de subiect. Evita intimitatea, traind tot timpul intr-o zona de conflict.

Pe masura ce progreseaza intr-o relatie, oamenii au tendinta de a aluneca in anumite tipare comportamentale. De exemplu, daca unul dintre parteneri e bolnav, celalalt poate adopta inconstient rolul unui parinte sau, dupa nasterea unui copil, parintii pot deveni tovarasi. Este de retinut faptul ca fiecare evolueaza, se maturizeaza, iar relatiile trebuie sa se acestor schimbari.
sursa: articol din "Libertatea"

Cautatorul · Trimis: 10/02/2007 12:31 Titlul subiectului:

Kamir imi place deosebit de mult ce a ce ai spus. Intradevar asa este: niciodata doi indivizi avand aceleasi experiente de viata, aceasi formare, nu vor ajunge sa poata intemeia o relatie pe termen lung. Desigur pot exista si exceptii.
Intotdeauna unul va da si celalant v-a primi. Unul v-a oferii dragoste si va primi protectie. Un cuplu perfect este un cuplu unde partenrii se complecteaza reciproc: ei formand un tot unitar. Multumesc pentru postul tau, un post cumplit de interesant.
_________________
Domnul Sburlea!

ANDREYUTA · Primii pasi Data inscrierii: 20/Oct/2006 Mesaje: 42

D-nule kamir,sa inteleg ca dumneavoastra cu asta va luptati acum de a-ti motivat aceste lucruri,nu?
am inteles unde a-ti batut .
Multumesc pt acest lucru si da,aveti dreptate in tot.Si lasa ca ne intalnim noi,sa vezi batalie. :clover:

_________________
CU RESPECT ANDREYUTA

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Ca tot e vorba de oameni si relatia acestora cu cei apropiati:

"Viata este ca o calatorie cu trenul:
Urcam si coboram des, exista accidente, surprize placute la unele statii
si tristete adanca la altele.

Atunci cand ne nastem si urcam in tren, intalnim oameni despre care credem, ca ne vor insoti pe tot parcursul calatoriei noastre:
parintii nostri.

Din pacate, adevarul este altfel.

Ei coboara la o statie si ne lasa pe noi fara dragostea si atasamentul lor, fara prietenia si compania lor.

E drept ca in tren urca alte persoane care vor ocupa un rol important in calatoria noastra.

Acestea sunt fratii nostri, prietenii nostri si acei oameni minunati pe care ii iubim.

Unele dintre aceste persoane care urca in tren, privesc calatoria ca o plimbare scurta.

Altii gasesc numai tristete pe parcursul calatoriei.

Si mai exista si altii in tren, care sunt permanent prezenti si gata de a oferi susținerea lor celor care au necesitate de el.

Unii lasa in urma lor cand coboara un dor vesnic...

Unii urca si coboara, si noi abia i-am observat.

Ne mira faptul ca unii pasageri, pe care ii iubim cel mai mult, se muta in alt vagon si ne lasa singuri in aceasta etapa a calatoriei noastre.

Bineinteles noi nu ne lasam opriti si ne straduim sa-i gasim si sa ne inghesuim sa trecem si sa ne mutam in vagonul lor.

Din pacate, uneori nu ne putem aseza langa ei, fiindcă locul de langa ei este deja ocupat.

Nu face nimic, asa este calatoria: plina de provocari, vise, fantezii, sperante si despartiri...dar fara intoarcere.

Deci, trebuie sa facem calatoria in felul cel mai bun posibil.

Sa incercam sa iesim la capat cu cei care calatoresc impreuna cu noi, si sa cautam ceea ce este mai bun in fiecare dintre ei...

Sa ne aducem aminte, ca in oricare etapa a calatoriei poate exista un tovaras de-al nostru care sa ezite si care probabil are nevoie de intelegerea noastra.

Si noi vom sovai des si va exista cineva care sa ne inteleaga.

Misterul cel mare al calatoriei este ca nu stim cand vom cobora definitiv din tren si nici cand vor cobora cei ce calatoresc alaturi de noi, nici macar cel care sta pe locul de langa noi.

Cred ca o sa fiu cuprins de duiosie atunci cand cobor definitiv din tren.....
Da, cred acest lucru.

Despartirea de cativa prieteni pe care i-am intalnit in timpul calatoriei, va fi dureroasa.
Va fi intristator sa-i las singuri pe cei mai dragi mie.
Dar am speranta ca odata si odata va veni gara centrala, si am senzatia,
ca am sa-i vad sosind, cu bagaje pe care inca nu le-au avut atunci cand au
urcat in tren.

Ceea ce ma va face fericit este gandul ca si eu am avut partea mea in sporirea bagajelor lor si in cresterea valorii acestora.

Dragi prieteni, noi sa ne straduim sa avem o calatorie buna si ca la sfarsit sa putem spune ca a meritat osteneala.
Sa incercam sa lasam dupa noi, cand coboram, un loc gol care lasa dor si amintiri frumoase la cei care calatoresc mai departe.

Celor care sunt parte a trenului meu, le doresc
Calatorie placuta !" sursa: prezentare powerpoint

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Sau tot la fel de bine putem sa comparam viata cu o carte.
Fiecare eveniment, de cand ne nastem si pana murim, reprezinta un capitol. Unele capitole se leaga intre ele, altele se termina ca de exemplu au inceput, adica brusc.
Desi am vrea sa estimam un numar de personaje, s-ar putea sa renuntam la ideea de a le numara. Tot la fel cum nu putem sa o incadram intr-un gen anume.

Astept pareri.

Cu respect,
Kamir.

valibvb09 · Trimis: 12/02/2007 14:19 Titlul subiectului:

Da, ... uuuff. Ce ma deranjeaza cel mai mult la aceasta calatorie e ca tocmai cei mai dragi dintre calatori trebuie sa se mute intr-un alt vagon sau sa coboare in vreo statie. Oare de ce ? De ce trebuie sa ramai tot timpul inconjurat de calatori noi sau de calatori vechi pe care-i deranjezi sau care n-au loc de tine. Iar cei care te inconjoara de dragoste trebuie sa se mute in alt vagon sau esti tu nevoit sa te muti. Ahh, ce greu e sa te aflii intre vagoane si sa nu stii ce e mai bine sa faci ... sa treci in celalalt vagon unde-ti va fi tie bine, iar cei dregi ramasi sa se lupte sa-ti acopere locul lăsat lasat ....
sau sa stai, pentru ca stii ca au nevoie de tine aici unde e greu, constient fiind ca poate pana la urma tu vei fi cel care va ramane solitar sa lupte. uuuuff, e greu sa decizi, sper ca Dumnezeu ma va ajuta sa iau hotararea cea mai buna!

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Nu stiu daca este potrivit, dar fiindca aici se discuta de individ si relatiile cu cei din jur, eu zic ca merita.

--------------------------------------------------------------------------------------

Clasificarea tipurilor de personalitate

Oamenii au fost conºtienþi din cele mai vechi timpuri de varietatea ºi de pluralitatea comportamentelor umane. În anul 450 î.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite – o ipotezã pe care mai târziu au preluat-o ºi alþi specialiºti. Însã abia C. G. Jung a adus argumente mai consistente în sprijinul acestei teorii, în cartea sa Modele psihologice.
Savantul elveþian susþinea cã oamenii au anumite trãsãturi specifice care pot fi identificate cu uºurinþã. Cartea lui Jung, deºi acoperã o micã parte din preocupãrile sale, a reprezentat o bazã solidã pentru diversele studii de mai târziu.
Printre cei care au recunoscut valoarea ei s-a numãrat ºi Katherine Myers din Statele Unite, care a gãsit acolo confirmarea propriilor ei teorii. Katherine Myers era de multã vreme fascinatã de diferenþele psihologice dintre indivizi, iar teoriile lui Jung au încurajat-o ºi stimulat-o sã-ºi continue cercetãrile.
Deºi nu erau psihologi, Katherine ºi fiica ei Isabel au studiat teoriile lei Jung timp de patruzeci de ani, cu atenþie ºi rãbdare, în ciuda dificultãþilor ºi lipsei de recunoaºtere. La sfârºitul acestei perioade, în 1962, au formulat un chestionar care permitea clasificarea ºi identificarea a ºaisprezece feluri de personalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator – MBTI).
La început, ideea tipurilor nu a fost primitã cu prea mare entuziasm, dar în 1972 s-a înfiinþat în Florida un centru oficial de cercetare în domeniu, numit Center for the Application of Psychological Type (CAPT). Aceastã instituþie, care îºi recomandă sã strângã informaþii ºi date despre soiuri de personalitate, s-a constituit cu vremea într-un centru mondial. Din 1975 Indicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat în Statele Unite de cãtre Consulting Psychologists Press. Treptat, el a fost unanim recunoscut, iar interesul în privinþa informaþiilor pe care le conþine a crescut considerabil, mai ales în perioada anilor ’60. Tipologia respectivã se poate aplica oricãrui individ, indiferent de zona culturalã din care provine.
În ultimii ani, profesorul american David Keirsey a adus cea mai substanþialã contribuþie la studiul tipurilor. Urmând, timp de aproape patruzeci de ani o metodã proprie de investigaþie, el a conceput o teorie despre temperament care simplificã mult Indicatorul Myers-Briggs. Keirsey susþine cã cele ºaisprezece tipuri iniþiale – altminteri greu de reþinut – pot fi grupate în patru temperamente de bazã ºi dã indicaþii precise pentru identificarea acestora.

Nota distinctivã a oricãrei personalitãþi este datã de caracteristicile ei dominante. Dintre toate caracteristicile pe care le deþine un individ, el preferã sã le foloseascã în mod constant pe cele mai bine conturate, numite predispoziþii. Celelalte caracteristici, mai puþin dezvoltate, sunt oarecum neglijate în comparaþie cu acestea. Predispoziþiile definesc variatele aspecte (sau funcþii) pe care le îmbracã interacþia individului cu lumea. Urmãtoarele patru perechi de caracteristici (sau predispoziþii) vor forma tipul de personalitate pe care îl reprezintã persoana respectivã.
Caracteristicile de bazã ale personalitãþii:
Extravertirea (e) ºi introvertirea (i)– legate de preferinþa noastrã pentru lumea exterioarã, respectiv interioarã.
Funcþia senzorialã (S) ºi cea intuitivã (I)– legate de modul în care asimilãm informaþii despre lumea înconjurãtoare.
Funcþia reflexivã (R) ºi cea afectivã (A) – legate de procesul prin care luãm decizii.
Funcþia juducativã (J) ºi cea perceptivã (P) – legate de preferinþa noastrã pentru un stil de viaþã mai organizat, respectiv mai flexibil.

Extravertitul

-- Preferã sã lucreze împreunã cu alþi oameni ºi se simte nefericit când e singur. Doreºte compania oamenilor ºi în momentele de destindere.

-- Se simte bine într-un grup ºi este în general vorbãreþ ºi prietenos. Perioadele prea destul de lungi de singurãtate pot sã-l deprime.

-- Cere noutãþi despre toatã lumea; este interesat de tot ce înseamnã lume exterioarã.

-- Este de obicei deschis ºi se împrieteneºte uºor; cunoaºte multã lume.

-- Acumuleazã energie din contactele cu oamenii, dar îºi epuizeazã rapid rezervele.

-- De obicei, discutã deschis cu cei din jur, îºi exprimã sentimentele ºi vorbeºte cu plãcere la telefon.
-- Este impulsiv; întâi acþioneazã, apoi gândeºte.

-- Vorbeºte cu uºurinþã despre el însuºi ºi îºi exprimã pãrerile fãrã reþineri. Compania introvertiþilor îi produce o senzaþie de disconfort, întrucât îi displace tãcerea.

Introvertitul

-- Îi place, din îndată ce în când, compania oamenilor, dar are necesitate ºi de momen- te de singurãtate în care sã citeascã, sã
mediteze sau pur ºi necomplicat sã aibã liniºte.

--Preferã grupurile mici ºi contactele cu câte un singur om. O companie prea numeroasã îl oboseºte ºi-l vlãguieºte.

--Aºteaptã sã primeascã noutãþi de la ceilalþi. E mai interesat de mulțimea interi- oarã a reflecþiei decãt de omenirea exterioarã.

-- Este rezervat ºi are uneori dificultãþi de comunicare. Îºi face mai greu prieteni, dar se simte deosebit de legat de ei.

-- Se “realimenteazã” din surse interioare de energie; are tendinþa sã-ºi economiseascã forța în s-o cheltuiascã.

-- Când se aflã într-un grup, are trebuință de timp de gândire înainte de a-ºi spune opinia. În general nu intervine în conversaþia celorlalþi. Este posibil sã nu-i placã sã vorbeascã la telefon.

-- Preferã sã gândeascã înainte de a acþiona; uneori nu acþioneazã la momentul oportun.

-- Este mai greu de cunoscut, cãci îºi ascunde calitãþile. Compania extrovertiþilor îi trezeºte un sentiment dureros.

Senzorialul

-- Realist, cu simþ practic, rezonabil.

-- Se conformeazã instrucþiunilor; atent la detalii.

-- Ia lucrurile aºa cum sunt; face uz de metode deja verificate.

-- Dã mare importanþã trecutului, crede cã indiferent ce decizie trebuie sã se bazeze pe experienþa trecutã.

-- Se implicã în tot ce se întâmplã acum ºi este “cu picioarele pe pãmânt”; ºtie sã se bucure de clipa prezentã.

-- Crede cã datele concrete sunt importante ºi trebuie exploatate; în general, domeniul posibilului nu-l intereseazã.

-- Are tot timpul ceva de fãcut ºi asta îl relaxeazã.

-- Esenþial pentru el este sã se simtã util.

-- Observã detaliile, dar uneori nu are perspectiva întregului.

-- Adesea, îi considerã pe intuitivi cam inconsecvenþi, lipsiþi de simþ practic ºi nerealiºti.

Intuitivul

– Are imaginaþie, e închlinat spre reflecþie.

-- Uneori nu se conformeazã instrucþiunilor; acþioneazã pe neaºteptate; nu e vigilent la detalii.

-- Inventiv; îi plac schimbãrile ºi varietatea.

--Dã mare importanþã viitorului ºi crede cã deciziile trebuie luate în funcþie de posibilitãþile ulterioare.

--Poate pãrea absent. Cãci nu e intersat de ce se întâmplã acum, ci de ceea ce s-ar putea întâmpla; are “capul în nori”.

-- Interesat mai ales de idei ºi posibilitãþi; se întâmplã sã neglijeze date concrete importante.

--Are tot timpul în minte idei ºi proiecte.

– Esenþial pentru el este sã creeze.

-- Vede mai curând întregul decât detaliile ºi poate sã nu aibã simþ de observaþie.

-- Adesea, îi considerã pe senzoriali cam plicticoºi ºi incapabili sã priceapã o idee.

Reflexivul

-- Ia decizii sub influenþa raþiunii; este impersonal ºi obiectiv când alege.

-- Priveºte lucrurile din unghi logic ºi raþional.

-- Bun analist, are principii ferme.

-- Reacþioneazã emoþional la fel ca un afectiv, dar pentru cã nu se exteriorizeazã mulþi îl cred insensibil.

-- E devotat firmei sau companiei în cadrul cãreia lucreazã; este capabil sã facã faþã oricãrei situaþii fãrã sã se implice emoþional.

-- În majoritatea cazurilor, rãmâne ferm pe poziþie.

-- Crede de obicei cã afectivii sunt cofuzi ºi ilogici.

Afectivul

-- Ia decizii sub influenþa sentimentelor; þine cont de valorile subiective ºi personale când alege.

--Priveºte lucrurile din unghiul nevoilor umane; crede cã astea trebuie sã prize întodeauna.

– Simpatia ºi armonia dintre oameni sunt pentru el esenþiale.

-- Îsi exteriorizeazã sentimentele.

-- Este devotat ºefului ºi colegilor de serviciu; se simte implicat în majoritatea situaþiilor ºi încercã sã menþinã armonia în relaþiile umane.

-- În majoritatea cazurilor, se lasã convins de doleanþele oamenilor.

-- Crede de obicei cã reflexivii sunt calculaþi ºi fãrã inimã.

Judicativul

-- Preferã sã ducã lucrurile la bun sfârºit.

-- Îºi fixeazã termene-limitã ºi le respectã; se conformeazã programului stabilit.

-- Are un sentiment de uºurare dupã ce s-a luat o decizie, cãci poate trece la treabã

-- Lucreazã mult ºi face lucrurile temeinic; se pregãteºte serios pentru absolut orice însãrcinare ºi lasã lucrurile în ordine când a terminat; de obicei nu se poate relaxa câtã vreme are ceva de fãcut.

--Îºi planificã ºi îºi structureazã viaþa, aºteptându-se ca ºi cei din jur sã procedeze astfel; schimbãrile îl deruteazã.

-- Adesea se simte presat de timp ºi vrea sã încheie ce a început.

-- Îi considerã pe cei perceptivi nehotãrâþi, verstili ºi lipsiþi de þel.

Perceptivul

– Preferã sã lase lucrurile sã decurgã firesc, o datã cu fluxul vieþii.

-- Termenele-limitã nu-i folosesc decât ca sã-ºi aminteascã ce-ar necesită fãcut; aduce frecvent schimbãri programului iniþial.

-- Amânã deseori luarea unei decizii pentru a strânge cât mai numeroase informaþii; are un sentiment de disconfort când s-a luat o hotãrâre definitivã.
-- Nu se fereºte de muncã, dar preferã sã lucreze când are dispoziþia necesarã; nu-i place sã se pregãteascã din timp ºi nici sã lase lucrurile în ordine. E gata sã se relaxeze sau sã se distreze chiar dacã mai are treburi de fãcut.

--E mai maleabil ºi refuzã programele fixe, se adapteazã cu uºurinþã la orice schimbare.

-- Considerã cã are timp berechet; pre- ferã sa stea ºi sã vadã ce se mai întâmplã.

-- Îi considerã pe judicativi mãrginiþi, rigizi ºi încãpãþânaþi.

Aceste caracteristici alcãtiuesc cele ºaisprezece tipuri de personalitate: eSRJ, iIAP, eIAJ, iIAJ, eIAP, etc. O persoanã de tip eSRJ, de pildã, este sociabilã, acordã importanþã faptelor reale, face uz de logicã ºi este bine organizatã. Un iIAP este reþinut, creativ, dã multã atenþie problemelor oamenilor ºi este flexibil.

Sursa:
“Personalitate ºi temperament”
Patricia Hedges

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Ar însemna ca un soþ sã fie foarte prost, dacã se teme de soþia lui, dar o soþie ar fi de o sutã de ori mai proastã dacã nu se teme de soþul ei.

- proverb chinez

Cu cât un soþ îºi iubeºte mai mult soþia, cu atât o face mai capricioasã; cu cât o soþie îºi iubeºte mai mult soþul, cu atât mai mult îi corijeazã defectele.

- proverbe chineze

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

"Soþiile sunt amantele bãrbaþilor tineri, însoþitoare pentru vârsta mijlocie ºi infirmierele bãtrânilor." Francis Bacon

"Cãsnicia este socialism între doi oameni." Barbara Ehrenreich

"Cãsnicia este un edificiu care trebuie sã fie reclãdit zi de zi." Andre Maurois

"Cãsnicia este partea întunecatã a lunii de miere." Leonid Sukhorukov

"Cãsnicia este un act de fantasticã voinþã ºi încredere în femeie." Henryk Sienkiewicz - Aniela

"Cãsnicia este o conversaþie lungã, pigmentatã cu dispute." Robert Louis Stevenson

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Cãsnicia - aºa cum veteranii ei o cunosc bine - este procesul continuu de a te obiºnui cu lucruri neaºteptate.
Tom Mullen

Cãsnicia este o poveste de dragoste în care eroina moare în primul capitol.
Cecilia Egan

Dacã soþul e înþelept, soþia e ascultãtoare.
proverbe indochinezeºti

Soþul nu va avea decât soþia pe care o meritã.
proverbe arabe

Cãsnicia este trei pãrþi iubire ºi ºapte pãrþi iertarea pãcatelor.
Langdon Mitchell

Cãsnicia este o carte în care întâiul capitol este scris în versuri ºi toate celelalte sunt scrise în prozã.
Beverley Nichols

Cãsãtoria este cimitirul înþelepciunii.
Margaret Cavendish

Cãsãtoria este triumful speranþei asupra experienþei.
Samuel Johnson

Cãsãtoria este ultima noastrã ºansã de a ne maturiza.
Joseph Barth

Cãsãtoria nu este un proces de prelungire a iubirii, ci de mumifiere a cadavrului.
P.G. Wodehouse

Cãsãtoria în primul rând e un pat comun.
Ionel Teodoreanu - Crãciunul de la Silvestri

Cãsãtoria este o greºealã pe care ar necesită sã o facã fiecare om.
George Jessel

Cãsãtoria este o instituþie care te apãrã cu strãºnicie de orice bucurie.
Socrate

Cãsãtoria înseamnã sfârºitul libertãþii ºi începutul lanþurilor.
Jirina Trojanova - Jana ºi Jan

Cãsãtoria este miracolul care transformã un sãrut dintr-o plãcere într-o îndatorire.
Helen Rowland

Cãsãtoria nu înseamnã doar o comuniune spiritualã, înseamnã ºi sã nu uiþi sã duci gunoiul.
Joyce Brothers

Când într-o cãsnicie unul din soþi îºi gãseºte pe cineva, cel/cea de acasã dintr-o datã se umple de toate defectele, ca de bube dulci. Totul este sã ai rãbdare ºi lucrurile se reechilibreazã: vezi cã ºi "zeul" mai are defecte, vezi cã ºi "vechitura" de acasã are calitãþi ºi, una peste alta, ajungi de multe ori la concluzia cã "vechitura" e mai bunã decât "prospãtura".
Ileana Vulpescu - Arta conversaþiei

Numai bigoþii cred cã lucrul cel mai grav e sã te culci cu cineva; ºi cã trebuie sã-þi ispãºeºti pãcatul prin cãsãtorie. Ca ºi cum Dumnezeu ar avea necesitate mai ales de ispãºire ºi nu de renunþare la rãu; ca ºi cum cãsnicia ar trebui sã fie o ispãºire ºi nu alegerea unei cãi pe care o consideri cea mai bunã.
Anka Kowalska - Sâmburele

Cãsãtoria este acea relaþie dintre bãrbat ºi femeie în care independenþa este egalã, dependenþa mutualã, iar îndatorirea reciprocã.
Louis K. Anspacher

Cãsãtoria este conformã cu legea ºi cu Sfintele Scripturi când nu patima este cea care trece înaintea legii, ci îndată ce ceea ce este necesar plăcerii reciproce ºi zãmislirii copiilor fixeazã cãsãtoria în scopurile ei. Consimþãmântul la cãsãtorie va fi cu adevãrat cinstit când, nevoile cãsãtoriei fiind cunoscute dinainte ºi temelia fiind aºezatã conform cu legile stabilite de Domnul, plãcerea împreunãrii sexuale, care face din cei doi un singur trup, va fi consecinþa nevoilor cãsãtoriei.
Sfântul Vasile cel Mare

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Persoanele feminine sperã cã bãrbaþii se vor altera dupã cãsãtorie; bãrbaþii sperã cã soțiile vor rãmâne la fel dupã cãsãtorie.

Bettina Arndt

Kamir · Primii pasi Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 46

Soþul este podoabã supremã a femeii chiar fãrã podoabe; cãci dacã-i lipsitã de el, ea nu strãluceºte, chiar când e gãtitã.

autor necunoscut/anonim - Mahabharata

În materie de cãsãtorie, Adam a fost un biet cobai.

Vasile Ghica