EcaterinaS.Natural.HandMade.MyForum.ro

Cautatorul · Trimis: 29/12/2006 21:05 Titlul subiectului: Despre pietrele la rinichi

Piatra la rinichi, cauze diagnostic ºi tratament

Pietrele la rinichi, denumite ºtiinþific calculi renali, sînt depozite solide de minerale sau de cristale care se acumuleazã în tractul urinar. Substanþele din care se formeazã aceste "pietre" includ calciu, oxalaþi, cistinã, xanthinã, fosfat ºi acid uric.

Cele mai frecvente pietre sînt formate din calciu în combinaþie cu oxalaþi sau cu fosfat. Formarea lor se numeºte litiazã renalã sau nephrolitiazã, iar apariþia de pietre pe tractul urinar se numeºte urolitiazã. Pietrele la rinichi sînt de 3 ori mai frecvente la bãrbaþi decît la femei. Mai mult, statisticile aratã ca 60 la sutã dintre cei care fac pietre la rinichi o datã, fac ºi a doua oarã în interval de 10 ani.
Cum se formeazã pietrele la rinichi?
Tractul urinar este compus din rinichi, uretere, vezicã urinarã ºi uretrã. Rinichii filtreazã sîngele ºi eliminã din acesta reziduuri efecte din arderile metabolice ºi excesul de apã, menþinînd totodatã echilibrul aciditãþii sîngelui. Aceste reziduuri sînt transportate în urinã. De la rinichi, urina este transportatã prin niºte tuburi subþiri, numite uretere, la vezica urinarã. Aceasta este asemãnãtoare unui balon triunghiular, cu pereþi elastici. Urina este eliminatã din vezicã prin uretrã.
Atunci cînd reziduurile filtrate nu sînt dizolvate în urinã, ele rãmîn în rinichi sub forma unor cristale microscopice. În timp, aceste cristale cresc în mărimi ºi, dacã nu sînt dizolvate (fie pentru cã sînt în cantitate mai mare decît ar fi normal, fie pentru cã apa din corp este insuficientã ºi nu se formeazã destulã urinã ca sã le spele), se pot transforma în pietre, devenind suficient de mari pentru a bloca unele traiecte urinare.
Factori favorizanþi pentru apariþia pietrelor
Factorii care favorizeazã apariþia de pietre la rinichi includ ingerarea unei cantitãþi prea reduse de lichide, exerciþii fizice excesive însoþite de scãderea cantitãþii de apã eliminatã prin urinã, deshidratarea sau eliminarea apei din organism prin diaree cronicã, medicamentele care provoacã creºterea nivelului de acid uric (hiperuricemie), anumite suplimente nutritive pe bazã de calciu (printre care aºa-numitul "calciu din corali", cînd nu este însoþit de o cantitate suficientã de apã), dieta bazatã pe anumite alimente (carne, spanac, cacao, piper, alune ºi ceai), guta ºi supradoza de vitamina D (intoxicaþia cu vitamina D).
Alþi factori favorizanþi pentru formarea de pietre la rinichi includ dezechilibrele de minerale, cum ar fi hipercalcemia (nivel prea ridicat de calciu), hipernatremia (nivel prea ridicat de sodiu), hipocitraturia (nivel prea scãzut de citraþi), infecþiile tractului urinar, hipertiroidismul ºi hiperparatiroidismul, cistinuria (o dezordine metobolicã ereditarã), hiperoxaluria (primarã ºi entericã), hiperuricosuria ºi altele.
Diagnosticarea pietrelor la rinichi
De obicei, medicii pot diagnostica piatra la rinichi punîndu-vã întrebãri despre simptome ºi prin examinare fizicã. Pentru a confirma diagnosticul ºi pentru a obþine informaþii suplimentare privind mãrimea ºi localizarea pietrei, pot fi necesare ºi alte investigaþii: ecografie, radiografie, analize de sînge ºi urinã. Acestea din urmã ajutã la detectarea oricãrei substanþe anormale, care ar putea provoca formarea de pietre la rinichi. Medicul mai poate decide scanarea sistemului urinar, folosind o investigaþie cu raze X, numita IVP (intravenous pyelogram). Rezultatele acestor teste ajutã la stabilirea tratamentului adecvat.
Tratarea bolnavilor cu pietre la rinichi
Din fericire, de obicei nu este necesarã intervenþia chirurgicalã. Tratamentul uzual conține hidratarea (pacienþilor li se recomandã, uneori, sã consume între 2 ºi 4 l de lichide zilnic, cu condiþia sã nu fie hipertensivi, caz în care sînt necesare precauþii speciale) ºi tratamentul împotriva durerii.
Dacã existã infecþii urinare conexe, se impune tratamentul cu antibiotice. Dacã piatra nu este eliminatã, pot fi necesare proceduri speciale, la recomandarea medicului specialist urolog.
De asemenea, doctorul vã va recomanda sã faceþi în aºa fel încît, chiar dacã pietrele sînt eliminate natural, sã le recuperaþi (folosind un borcan sau o sitã) ºi sã le duceþi la un laborator urologic pentru a fi analizate. ªtiind din ce au fost formate, medicul va putea sã vã spunã cauza care a dus la formarea pietrelor ºi cum poate fi evitatã formarea lor în viitor. De asemenea, medicul vã poate cere sã colectaþi urina pentru teste timp de 24 de ore de la eliminarea pietrei.
La sfatul medicului, puteþi aplica ºi alte metode de tratament: anumite ceaiuri (printre care ceaiul din cozi de cireºe ºi cel de mãtase de porumb), o dieta bazatã pe citrice. Acupunctura dã uneori rezultate destul de bune în astfel de cazuri, prin stârnirea activitãþii rinichilor (stimularea eliminãrii apei).
Citraþii, magneziul ºi pirofosfatul, substanþe care existã în mod normal în urinã, ajutã la dizolvarea pietrelor la rinichi.
Pentru prevenirea formãrii pietrelor la rinichi, doctorul poate prescrie anumite medicamente, unele cu rol în controlul aciditãþii urinei, altele cu rol diuretic ºi de reducere a eliminãrii de calciu, cistinã, etc. Pentru pietrele cauzate de infecþii, prima modalitate de prevenire este evitarea apariþiei în urinã a bacteriilor care provoacã infecþiile.
Tratamentul chirurgical, ultima opþiune
La scoaterea prin operaþie a pietrelor la rinichi se recurge, ca ultimã opþiune, atunci cînd celelalte metode nu au avut urmare sau nu pot fi aplicate. În special, chirurgia este necesarã cînd piatra nu este eliminatã într-un interval rezonabil ºi provoacã dureri constante, cînd este prea mare pentru a fi eliminatã sau este prinsã într-un loc dificil, cînd blocheazã curgerea urinei, cînd provoacã mereu infecþii ale tractului urinar sau cînd rãneºte þesutul rinichiului sau provoacã sîngerãri constante.
Pînã de curînd, intervenþiile chirurgicale necesare pentru eliminarea unei pietre erau cumplit de dureroase ºi necesitau o perioadã de recuperare de 4-6 sãptãmîni. În prezent, metodele de tratament au evoluat substanþial ºi numeroase dintre ele nu mai necesitã intervenþii chirurgicale majore. Principalele metode de remediu includ: • ESL (Extracorporal Shockwave Lithotripsy) –este procedura cea mai frecventã ºi se bazeazã pe spargerea pietrelor întrebuințând un aparat care emite unde; uneori pot apare complicaþii datoritã fragmentelor care trec prin tractul urinar ºi pot apare sînge în urinã timp de cîteva zile dupã tratament; • nephrolithotomie percutanatã – o mica intervenþie chirurgicalã pe spate ºi introducerea în rinichi a unui dispozitiv numit nephroscop, cu ajutorul cãruia chirurgul localizeazã ºi înlãturã piatra; • înlãturare ureteroscopicã – introducerea unui instrument numit ureteroscop pe uretrã, prin vezica urinarã ºi în sus pe ureterã, cu susținerea cãruia chirurgul localizeazã piatra ºi fie o scoate, fie o sparge cu ultrasunete. (C.Iacob)

Articolul este preluat din http://www.evenimentul.ro/articol/piatra-la-rinichi-cauze.html
_________________
Domnul Sburlea!